Salt la conținut
ro

Calculator prag de rentabilitate

Câte unități trebuie vândute ca să acoperi costurile fixe: volumul și venitul de echilibru, marja unitară și volumul pentru un profit țintă.

Date

Rezultat

Completează câmpurile – rezultatul va apărea aici.

Raportează o problemă
Împreună cu mesajul se va trimite:
Publicitate

Marja de contribuție și pragul de rentabilitate

Ce calculează instrumentul

Prețul minus costurile variabile pe unitate dă marja de contribuție: ce rămâne din fiecare unitate vândută pentru a acoperi costurile fixe. Costurile fixe împărțite la această marjă arată câte unități trebuie vândute ca să ieși pe zero. Tot ce se vinde peste acest volum aduce profit.

Costuri fixe și costuri variabile

Costurile fixe le plătești și fără nicio vânzare: chirie, salarii fixe, abonamente, contabilitate. Cele variabile apar doar odată cu unitatea vândută: materiale, achiziții, plata în acord, comisionul platformei, livrarea. Același cost poate fi și una, și alta: un vânzător cu salariu fix e cost fix, același vânzător pe comision e variabil.

De ce se rotunjește volumul, dar nu și venitul

O jumătate de unitate nu se vinde, așa că volumul se rotunjește mereu în sus: 416,67 înseamnă 417. Venitul de echilibru se calculează însă din numărul exact – costurile fixe împărțite la rata marjei –, pentru că acesta e venitul de care are nevoie afacerea, nu cel al volumului rotunjit. De aceea cele două rânduri diferă cu mai puțin decât prețul unei unități. Nu e o greșeală, ci diferența dintre „câte bucăți pun pe stoc” și „câți bani trebuie să treacă prin casă”.

Când instrumentul refuză să calculeze

Când prețul este egal cu costurile variabile sau mai mic. Marja e atunci zero sau negativă, iar niciun volum nu va acoperi costurile fixe: fiecare unitate în plus doar mărește pierderea. Instrumentul spune asta direct și arată cu cât e prețul prea mic, în loc să dea un număr uriaș.

Întrebări frecvente despre pragul de rentabilitate

Am mai multe produse cu prețuri diferite. Cum calculez?

Ia un preț mediu și costuri variabile medii, ponderate după ponderea fiecărui produs în vânzări. Rezultatul e la fel de sigur pe cât de stabilă e această pondere. Dacă structura vânzărilor se schimbă mult, calculează fiecare linie separat și împarte costurile fixe între ele.

Pentru ce perioadă iau costurile fixe?

Pentru aceeași perioadă pentru care planifici vânzările. Costurile lunare dau un volum lunar, cele anuale unul anual. Nu se pot amesteca: o chirie anuală cu un plan lunar de vânzări dă un număr care nu spune nimic.

Sunt incluse impozitele?

Nu. Instrumentul nu deosebește valutele și nu include impozite: cele trei numere sunt în unitățile în care le-ai scris. Cu TVA, fii consecvent: preț și costuri variabile toate cu TVA sau toate fără. O microîntreprindere (Codul fiscal, Legea 227/2015, titlul III, pentru venituri care nu depășesc echivalentul în lei a 100.000 de euro) plătește impozit pe venituri, deci e mai simplu să-l adaugi la costurile variabile ca procent din preț.

Ce este rata marjei de contribuție?

Partea din preț care rămâne după costurile variabile. La un preț de 300 și costuri variabile de 180 este 120 ÷ 300, adică 40%. La ea se împart costurile fixe când ai nevoie de un venit, nu de un număr de bucăți. Cu cât e mai mare, cu atât afacerea iese mai repede pe zero.

Cum calculez volumul pentru un anumit profit, nu pentru zero?

Scrie suma în câmpul „Profit țintă”. Formula e aceeași, doar că la numărător sunt costurile fixe plus acest profit. Un câmp gol înseamnă zero, iar rândul cu volumul țintă nu apare.

Costurile fixe sunt zero. E o greșeală?

Nu, instrumentul calculează: zero costuri fixe înseamnă că afacerea iese pe zero de la prima vânzare. Se întâmplă la servicii fără chirie și salarii. Un preț zero este însă refuzat, pentru că atunci nimic nu acoperă nici costurile variabile.

Publicitate

Raportează o problemă

Împreună cu mesajul se va trimite: