Customer lifetime value – formulă și calcul CLV
Calculează câtă marjă aduce un client în toată relația: valoarea comenzii, frecvența, marja și pierderea clienților dau LTV, venitul și plafonul de achiziție.
Date
Raportează o problemă
Valoarea clientului în toată relația
Ce calculează calculatorul
LTV (lifetime value) răspunde la întrebarea „câtă marjă va aduce un client cât timp continuă să cumpere”. Aveți nevoie de trei cifre: comanda medie, de câte ori pe an cumpără clientul și ce parte din comandă rămâne după costurile variabile. Înmulțite, dau marja pe an; înmulțită cu durata relației, aceasta este LTV.
Durata o puteți introduce direct sau o puteți calcula din pierderea de clienți. Dacă un sfert dintre clienți pleacă în fiecare an, clientul mediu rămâne patru ani: o sută împărțit la douăzeci și cinci. Dacă introduceți ambele, calculatorul folosește pierderea – de obicei ea se măsoară, iar durata se ghicește.
De ce marjă, nu venit
Venitul pe client apare pe un rând separat și este aproape întotdeauna mai mare și mai frumos. Dar pe achiziție puteți cheltui doar din marjă: costul mărfii, livrarea și comisioanele și-au luat deja partea. Un LTV calculat din venit este cel mai des motiv pentru care reclama „se amortizează” pe hârtie, dar nu și în bancă.
Plafonul de achiziție și de unde vine trei
Ultimul rând împarte LTV la trei. Este un reper uzual pentru LTV / CAC, nu o regulă sau o lege: presupune tacit că două treimi din marjă se duc pe costuri fixe – chirie, salarii, suport. Dacă costurile fixe sunt mai mici, ajunge o rezervă mai mică; dacă ciclul de vânzare e lung și banii se întorc în ani, e nevoie de una mai mare.
Ce nu este aici
Impozitele, costurile fixe și actualizarea. Ultima contează cel mai mult pe durate lungi: un leu peste cinci ani valorează mai puțin decât un leu azi, dar calculatorul îi socotește la fel. Așa că un LTV pe zece ani este plafonul posibilului, nu o prognoză.
Întrebări frecvente despre LTV
De unde iau pierderea dacă nu a măsurat-o nimeni?
Numărați câți clienți au cumpărat anul trecut și câți dintre ei au cumpărat din nou anul acesta. Partea celor care nu s-au întors este pierderea anuală. Achizițiile unice nu au deloc această cifră – atunci introduceți durata sau lăsați un an.
De ce implicit un an?
Pentru că este întrebarea cea mai frecventă: cât aduce un client într-un an. Un an este valoarea implicită, nu durata relației cu clientul dumneavoastră, iar rândul „Clientul rămâne” spune asta direct.
Ce se consideră marjă brută?
Partea din comandă care rămâne după costurile care cresc odată cu achizițiile: costul mărfii, livrarea, ambalajul, comisioanele de plată. Chiria și salariile nu intră – nu depind de câte achiziții au fost săptămâna aceasta.
LTV / CAC = 3 este obligatoriu?
Nu. Este un reper care dă un bun început unei discuții despre buget. Linia reală este una singură: sub ea fiecare client nou costă mai mult decât aduce, iar un buget mai mare doar grăbește pierderea.
De ce calculatorul nu cere costul de achiziție?
Pentru că LTV se calculează înaintea lui și fără el. Ca să comparați LTV cu CAC-ul real și să vedeți amortizarea, folosiți calculatorul de unit economics – pentru asta există.
Îl pot folosi pentru un abonament?
Da. Introduceți prețul anual al abonamentului ca valoare a comenzii și o achiziție pe an, sau prețul lunar și douăsprezece achiziții – rezultatul este același. Pierderea la abonamente se măsoară de obicei lunar, așa că transformați-o în anuală înainte să o introduceți.