Calculator de unit economics
Calculează marja pe comandă, cât aduce un client, ce rămâne după costul de achiziție, LTV/CAC și în câte comenzi se amortizează achiziția.
Date
Raportează o problemă
Unit economics a unui client
Ce calculează calculatorul
Unit economics întreabă „câștigăm bani pe un client”. Ia patru cifre: comanda medie, costul variabil pe comandă, costul de achiziție al unui client și de câte ori cumpără clientul. Diferența dintre comandă și costul variabil este marja pe comandă. Înmulțită cu numărul de comenzi, este ce aduce clientul în toată relația. Minus achiziția – și vedeți dacă rămâne ceva.
Costurile variabile sunt cele care cresc odată cu comenzile: costul mărfii, livrarea, comisioanele de plată, ambalajul. Chiria și salariile nu intră, pentru că nu depind de câte comenzi au fost săptămâna aceasta.
De ce LTV / CAC contează mai mult decât marja singură
Marja spune că o comandă aduce bani. LTV / CAC spune câtă marjă se întoarce pentru fiecare leu de reclamă. A doua cifră decide dacă puteți mări bugetul: dacă este sub unu, fiecare client nou costă mai mult decât aduce, iar creșterea doar grăbește pierderea.
Reperul cel mai des pomenit este 3×. Nu este o regulă sau o lege: este o regulă empirică ce lasă loc pentru costurile fixe, care aici nu se socotesc deloc.
Amortizarea se socotește în comenzi, nu în luni
Calculatorul arată de câte comenzi este nevoie ca marja să acopere achiziția și rotunjește în sus: nu există jumătate de comandă. Câte luni înseamnă asta depinde de cât de des revine clientul, iar această cifră nu este în formular – este înlocuită intenționat de numărul total de comenzi din toată relația.
Dacă marja este zero sau negativă, rândul spune „nu se amortizează niciodată”. Nu este o eroare de calcul: niciun număr de comenzi în pierdere nu returnează banii cheltuiți.
Ce nu este aici
Costurile fixe, impozitele și actualizarea. O cifră pozitivă după achiziție înseamnă că scalarea are sens, nu că firma este profitabilă: chiria, salariile și reclama de brand se plătesc din această marjă.
Întrebări frecvente despre unit economics
Ce se consideră cost de achiziție al clientului?
Toți banii cheltuiți pe achiziție într-o perioadă, împărțiți la numărul de clienți noi din aceeași perioadă. Bugetul include nu doar reclama, ci și salariile celor care o gestionează și onorariile colaboratorilor. Cea mai frecventă greșeală este să împărțiți bugetul la toate comenzile, inclusiv cele repetate: atunci CAC iese de două sau trei ori prea mic.
Unde pun salariile și chiria?
Nicăieri. Sunt costuri fixe, iar unit economics nu le vede. Se acoperă din marja totală a tuturor clienților împreună și se calculează separat – ca prag de rentabilitate.
Ce fac dacă clienții cumpără diferit?
Calculați de mai multe ori, câte o dată pentru fiecare grup. O comandă medie luată pe toată baza ascunde aproape întotdeauna un grup profitabil și unul în pierdere, iar cifra generală arată bine până când cineva începe să scaleze grupul în pierdere.
De ce retururile reduc numărul de comenzi în loc să se adauge la costuri?
Pentru că o comandă returnată nu aduce nici venit, nici marjă – pur și simplu nu a avut loc. Dacă un retur vă costă bani – livrare dus-întors, marfă deteriorată – adăugați acea sumă la costul variabil pe comandă.
LTV / CAC = 3 este bine?
Este un reper uzual, nu o regulă. Presupune tacit că costurile fixe vor mânca două treimi din marjă. Dacă costurile fixe sunt mai mici, ajunge o cifră mai mică; dacă afacerea are un ciclu de vânzare lung, aveți nevoie de o rezervă mai mare.
Pot folosi aceste cifre ca să planific reclama?
Da, dar cu grijă: CAC crește odată cu bugetul. Canalele ieftine se epuizează primele, așa că o cifră calculată pe bugetul de azi nu se transferă fără verificare la un buget de zece ori mai mare.